joi, 6 mai 2010

Portretul psihologic al oamenilor cu Spirit Liber



Spiritul liber este precum vântul: se strecoară pretutindeni. El poate fi oprit să intre într-un loc, dar nu poate fi împiedicat să ajungă acolo unde inima îi cere.

Spiritul liber e precum apa: blând prin prezenţă, destoinic prin răbdare, puternic prin forţa interioară, tăcut în marea-i trecere.

Spiritul liber este precum gândul: nu stă o clipă locului. Pentru el mişcarea înseamnă viaţă, iar viaţa esenţa progresului: să ajungi de unde eşti acolo unde trebuie să fii.

Spiritul liber este statornic în marea-i decizie precum muntele în taina proprie-i măreţii : te poţi baza pe sprijinul său la orice pas, dar nu-l poţi lua cu tine.

Spiritul liber este precum un copac rodnic: îţi dăruieşte la fel fructele sale, indiferent dacă eşti un sfânt sau un tâlhar. La fel face umbră şi la fel înfloreşte fie că lumea este în vreme de război sau de pace.

Spiritul liber este precum timpul: trebuie să preţuieşti fiecare clipă petrecută cu el pentru că fiecare clipă este deopotrivă intensă şi valoroasă. El trece cu fiecare grăunte din clepsidra gândului şi nu mai revine niciodată acolo. Altfel n-ar mai fi spirit liber.

Spiritul liber este precum anotimpurile: te poţi bucura de prezenţa şi roadele lor, însă nu le poţi nici chema, nici alunga; dar mai ales nu le poţi opri trecerea peste sufletul lumii atunci când glasul timpului se face din nou auzit.

Spiritul liber este precum sabia: chemarea sa este să lupte, nu să ruginească în teacă.

Spiritul liber este precum orice corabie: nu poate fi ţinută în port, menirea si este să străbată mări şi să unească lumi.

Spiritul liber este precum orice suflet de copil: nu ştie să urască, dar ştie să ierte. Nu se teme să plângă şi poate să râdă din toată inima. Se ruşinează de greşelile sale, dar niciodată de prietenul său. Se bucură de fiecare clipă, dar nu detestă trecutul. Visează mult şi iubeşte şi mai mult.

Spiritul liber este precum lama plugului: chiar dacă nu imediat, de pe urma trecerii lui prin lume, mai devreme sau mai târziu, vor răsări roadele unei noi recolte.

Spiritul liber este ca orice prunc: se naşte fără a se îngrijora că pe lume sunt unii care nu-l doresc.

Spiritul liber este asemeni florilor câmpului: deschide ochii şi zâmbeşte larg soarelui în fiecare dimineaţă, fără a se teme că cineva îi va răpi la prânz zâmbetul, iar spre seară puterea de a mai privi.

Spiritul liber este precum stelele cerului: luminează calea corăbierului numai atunci când soarele speranţelor acestuia a căzut în orizontul pustiirii de sine.

Spiritul liber este precum ziua şi noaptea: face ca răul şi binele să se succeadă după măsura lor eternă, pentru ca el să rămână dincolo de acestea, însă mereu aproape de ambele.

Spiritul liber iubeşte schimbarea: el însuşi se schimbă cu fiecare anotimp şi se reânnoieşte cu fiecare suflet re-născut.

Spiritul liber este precum norii: dăruieşte din seva sufetului său de fiecare dată când arşiţa vieţii apasă greu peste deşertăciunea lumii.

Spiritul liber este asemeni vulturului: deşi îşi poartă zborul în bolţile cerului, privirea lui nu scapă nici o clipă din viaţa pământului.

Spiritul liber nu are o casă a lui, pentru că totdeauna când a dorit s-au găsit pelerini ai destinului care să-l găzduiască în inima şi cugetul lor.

Spiritul liber nu are un nume al lui, însă istoria sa stă scrisă pe toate statuile lumii.

Spiritul liber nu se grăbeşte niciodată, căci timpul este fratele său cel mai bun.

Spiritul liber nu trăieşte printre oameni, dar poţi vedea icoana lui în ochii fiecărui copil de îndată ce vine pe lume.

Spiritul liber se ascunde privirilor celor ce caută să-l vadă, dar se dăruieşte bucuros celor ce decid să-l urmeze.

Spiritul liber nu vorbeşte limba oamenilor, dar există oameni care i-au deprins graiul, iar prefacerile lor în această lume sunt cea mai bună dovadă.

Spiritul liber nu vrea comorile lumii, dar lumea s-a războit mereu pentru comorile sale.

Spiritul liber trece din când în când pe la poarta sufleului tuturor, fără să se anunţe, dar nu zăboveşte decât acolo unde găseşte candela aprinsă şi uşa deschisă în aşteptare.

Spiritul liber se joacă mereu pe pajişti cu copiii, şi vitele, şi florile câmpului, dar niciodată nu vine la banchetele lumii.

Spiritul liber îndrăgeşte mai mult un suflet rănit decât o inimă veselă, pentru că primul este mai aproape de desăvârşirea sa.

Spiritul liber nu munceşte niciodată, pentru că înseşi existenţa sa este cea mai mare muncă a universului.

Spiritul liber cugetă mai mult prin sufletul ierbii şi ochii pruncilor, decât prin mintea oamenilor şi şcolile lumii.

Spiritul liber iubeşte mai mult prin valurile mării şi zborul gâzelor, decât prin inima omului şi dragostea lumii.

Spiritul liber crede mai mult prin suflul vântului şi pacea munţilor decât prin templele oamenilor şi riturile lumii.

Spiritul liber nu caută zei în această lume pentru că el însuşi este trimisul lor şi nici nu le ridică temple, pentru că zeii l-au făcut singurul lor templu.

Spiritul liber nu se întristează niciodată, pentru că bucuria lui este lumina lumii.

Spiritul liber nu face daruri şi nici milostenie, dar totdeauna după dreptate fapta recompensează.

Spiriul liber nu are nici un moment de răgaz, atâta timp cât sufletul lumii este încă în leagănul său.

Spiritul liber îndrăgeşte ziua, dar înţelege că ea urmează de fiecare dată nopţii; de aceea el adoră noaptea.

Spiritul liber iubeşte lucrul bine făcut, dar ştie că nu e bine făcut decât un lucru care a fost mai întâi greşit. De aceea îndrăgeşte greşeala şi pe cel ce greşeşte, căci acesta, prin libertatea lui, scurtează altora calea suferinţei spre fericirea lor.

Spiritul liber iubeşte şi suferă la fel ca toţi oamenii, numai că din iubirea lui se naşte zborul fluturilor, iar din propria suferinţă realizările lumii.

Spiritului liber nu-i plac drumurile drepte şi nici credinţele unice, fiindcă nici o haină nu se ţese într-un singur fir şi nici o simfonie nu s-a scris cu o singură notă.

Spiritul liber rodeşte pentru foamea întregii lumi, dar înfloreşte numai pentru dorul celor ce pot să vadă.

Spiritul liber nu are fraţi, dar el însuşi este fratele tuturor celor născuţi; aşteaptă numai ca ei să se trezească.

Spiritul liber zboară în înaltul cerului, dar urmele paşilor săi rămân în prefacerile pământului.

Sursa: Azir, Spiritul Liber

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu