"Drumetule-ajuns la poala padurii,
Alunga-ti necazul si patima urii,
Invata sa prinzi din legile firii,
Scanteia divina-n virtutea iubirii.
Sub Ursa Mare surpat de bureti,
Neajuns de om, neatins de ereti,
Batran, batran in imperiul sau,
Bradul barbos strajuieste mereu.
Mi-e inima-n munti in largile zari,
In munti dupa cerbi pe inalte carari,
Dupa cerbi, dupa ciute pe colturi de stei,
MI-E INIMA-N INIMA MUNTILOR MEI!"
Este o poezie superba pe care am cules-o de pe munte, iar cantata este o minune, asa ca va astept la chef nu stiu unde, nu stiu cand, stiu doar ca va fi. Important este sa ne mentinem inima vibrand la unison cu muntele nostru drag.
Am avut un vis, cu multa vreme in urma in care se facea ca singurul loc in care eram in siguranta era pe munte. Acum simt lucrul acesta din ce in ce mai pregnant, iar daca simtiti ca nu va mai gasiti locul, totusi mai avem o scapare, MUNTELE!
http://ro.scribd.com/doc/129264614/Chemarea-Muntilor-carte-stiinta-Istorie-Enciclopedica-f-Bun
RăspundețiȘtergereMi-e inima în munti-Robert Burns
„Mi-e inima în munti, în largile zari,
În munti, dupa cerbi, pe înalte carari,
Dupa cerbi, dupa ciute, pe vîrfuri de stei,
Mi-e inima-n inima muntilor mei.
Ramîneti cu bine, voi, munti scotieni,
Meleaguri cu vajnici si vrednici munteni;
Oriunde ma vîntur prin lume pribeag,
Pamîntul acesta mi-i pururea drag.
Cu bine, culmi albe, culmi neprihanite,
Cu bine, vîlcele si vai înverzite,
Cu bine, paduri aninate pe stînci,
Cu bine, navalnice haituri adînci.”
(Mi-e inima-n munti, trad. Dan Dutescu)
Am cautat pe net o interpretare a melodiei din pacate nu am gasit...
Felicitari pentru blog,este deosebit.
Cu prietenie,
Puiu