Judecata

Este un termen atat de hulit pentru ca noi i-am schimbat sensul total. Am creat tribunale si am inceput sa judecam si sa aruncam oamenii in temnite, unii chiar nevinovati. Chiar si cei vinovati ar trebui sa aiba o cu totul alta soarta. Din compasiune pentru acestia, pentru ca s-au indepartat de calea cea dreapta, ar trebui sa creem centre de reechilibrare sufleteasca, unde sa inteleaga ce au gresit si intr-un final sa-si conduca viata spre lumina cu ajuttorul celor din jur. Mai este mult sau putin, nu putem stii, pana cnd aceat ideal se va implini.

Se tot vorbeste de "Judecata de Apoi" ca despre un corp de judecata celest care vine sa ne judece si apoi sa ne pedepseasca pentru faptele noastre si sa ne directioneze pe unii inspre Rai iar pe cei mai multi inspre Iad. E o imagine infioratoare de care nu cred ca exista vreun on neevoluat spiritual sa nu se sperie. Noi singuri am creat coduri de conduita si legi pe care sa le respectam, multe dintre ele neavand nici o legatura cu evolutia spirituala ci mai mult cu politica de dominare si de mentinere a oamenilor in sclavie, iar nerespectarea acestora ducand la impresia ca gata vor ajunge in Iad.

Din pacate asa gandeste majoritatea oamenilor, traind in frica, sau in cazul in care au incalcat vreo lege cat de mica, pemitandu-si sa incalce in continuare legile pentru ca oricum "ajungi tot in iad" asa ca nu mai conteaza numarul. Este un principiu extrem de periculos pentru noi insine, pentru ca facand rau, atragem raul in continuare urmand daramarea sufletului ca si piesele unui domino. Si singurii vinovati de acest lucru vom fi doar noi insine.

Cu totii ne-am nascut cu scanteia divina incorporata in noi, cu vocea interioara directionandu-ne spre calea cea buna, atunci cand pasim gresit, dar ramanand la latitudinea noastra daca dorim sa o ascultam sau nu. Multi neascultand ceea ce le spune inima sau ignorand total vocea ei din prostie sau prea multa "intelighenta" materialista, ajung din pacate sa n-o mai auda deloc. Acesta este cel mai mare pacat, in viziunea mea, intrucat este singura sansa a omului de a evolua cu adevarat in acest plan iar retezarea acestui ajutor reprezinta condamnarea noastra la izolarea fata de Divinitate si fata de tot ce este bun si frumos.

Cu totii ne-am nascut cu un program de evolutie pe care ni l-am pregatit inainte sa ne nastem, dar intrand in aceasta viata uitam acest fapt, vocea interioara fiind singura care ne aminteste din cand in cand sa reevaluam directia atunci cand gresim. Judecata de Apoi este momentul in care se va evalua acest fapt, cat de mult ne-am ascultat aceasta minunata voce interioara, indeplinind planul initial de evolutie spirituala pentru care ne-am incarnat. Deci noi singuri ne vom evalua, intrucat scanteia divina din noi cea care ne inspira, nu poate fi mintita. Pe un judecator de duzina il poti minti ducand dovezi mincinoase, unii ar putea fi chiar mituiti, dar pe Dumnezeu din noi nu avem cum sa-l mintim.

Vestea buna este ca Divinitatea, daca ne-am indepartat de ea, ne primeste oricand inapoi, doar sa fim cinstiti cu noi insine si sa intelegem ce am gresit, hotarand sa mergem pe drumul drept al iluminarii. Decizia ne apartine!