joi, 23 septembrie 2010

Energia vietii




Suntem multi dintre noi care trecem prin viata fara a ne intreba de unde avem aceasta energie care ne mentine vii, care ne da aripi sau care atunci cand n-o mai primim ni se termina si "ata pe mosor". Ei bine, probabil foarte multi dintre noi stiu deja ca este din natura, ca tine foarte mult de cat reusim sa ne reacordam la ritmul Mamei Pamant.

Tin minte acum 3 ani Anamaia, fetita mea care acum are 6 ani, si cu mine am plecat pe traseul de sub telecabina din Busteni, incercad s-o invat cu duritatea muntilor. I-a fost destul de greu si nu de multe ori a trebuit sa fiu mai dura ca s-o pot urni, dar incet, incet am ajuns sus la cabana, unde credeam ca nici mancare n-o sa-i mai trebuiasca. In schimb ea in loc sa doarma s-a luat la joaca cu niste copii obosindu-ne pe noi teribil cu joaca lor, ei in schimb, si mai ales Ana, nefiind obosita deloc. Cu greu si plansete pe la miezul noptii am reusit s-o fac sa doarma, desi parea ca nu mai vrea sa doarma deloc, atat de multa energie avea. Pe moment n-am inteles fenomenul dar ulterior mi-am dat seama ca daca n-o aduc pe munte o perioada de timp devine vlaguita si chiar bolnavicioasa, si acum chiat ea imi cere s-o aduc sus.

Ne-am obisnuit din pacate sa ne furam energia unii altora, desi este cel mai mare pacat pe care umanitatea l-a putut face vlaguindu-ne fara rost, uitand ca noi trebuie sa luam energia din natura, de oriunde ar fi, doar sa iesim din marile aglomeratii urbane. E atat de usor sa ne reincarcam bateriile cu aerul proaspat de la munte sau mare, sa imbratisam un copac sau sa mangaiem o floare, iar binecuvantarea acestora e incomensurabila. Trebuie sa fim doar constienti de acest fapt, ca totul este viu, ca Pamantul nu este doar o bucata de tarana care se invarte in spatiu, ci este mama noastra, a tuturor, si ne-a oferit aceasta minunata sansa de a fi aici, acum pentru a indrepta ce s-a facut gresit. Ne iubeste atat de mult si ne ajuta sa trecem peste aceste incercari grele pe care le traim, desi ea sufera enorm si este doar vina noastra, a acestei "civilizatii" de beton care a distrus-o aproape total, dar totusi Ea gaseste puterea sa ne iubeasca si sa ne inspire.

Sambata vom iesi cu mic cu mare sa luam cate-o hartiuta, sa strangem gunoaiele acelor inconstienti care le-au aruncat, si cu fiecare gunoi curatind pamantul, ne vom curata practic pe noi insine. Cu fiecare hartie vom lua o pata de pe sufletul nostru, astfel devenind mai aproape de Dumnezeu. Sper doar sa lasam la o parte aceasta inertie si indiferenta bolnavicioasa, care a invadat sufletele multora dintre noi, si sa incepem sa ne simtim din nou Oameni.

marți, 21 septembrie 2010

Misterul piramidei Kukulcan



Intr-un interviu al Keishei Crowther de acum 6 luni, spunea ca au inceput sa apara stalpi de lumina in diferite locuri din lume. Acum avem dovada clara ca este adevarat.

"Într-o zi ploioasă de vineri, 24 iulie 2009, nişte turişti care vizitau complexul mayaş Chichen Itza din peninsula Yucatan au fost martorii unui eveniment misterios şi extraordinar.

Hector Siliezar împreună cu soţia sa şi cu cele două fiice se aflau în timpul unei vacanţe la Cancun, Mexic, atunci când au pornit să viziteze faimosul complex Chichen Itza.

În jurul orei 14, tatăl le-a făcut fetiţelor trei fotografii în faţa piramidei Kukulcan cu camera digitală a telefonului celular. Când s-a uitat imediat după aceea la imagini a fost surprins să constate că celularul înregistrase în ultima poză, o rază de energie luminoasă destul de mare şi clară care ieşea din vârful piramidei.
El i-a arătat soţiei fenomenul captat în imagine şi amândoi au fost foarte uimiţi deoarece ei nu văzuseră acea rază de energie cu ochii liberi. Foarte entuziasmat Hector a început să arate şi altor turişti care vizitau atunci Chichen Itza descoperirea.

Una dintre persoanele căruia domnul Siliezar i-a arătat fotografia s-a nimerit a fi un binecunoscut prezentator TV şi actor mexican pe nume Rene Franco. Acesta i-a arătat fotografia ghidului turistic care a afirmat: „imagini din acestea sunt rare, dar am mai întâlnit”.

Raza de energie care iese din vârful piramidei Kukulcan este autentică
Jose Jaime Maussan este un jurnalist mexican şi unul dintre cei mai importanţi ufologi din ţara sa. Împreună cu Fernando Correa, acesta prezintă emisiunea radio şi TV „Marile mistere ale mileniului treizeci”, care a început să fie difuzată în anul 2004 pe Canal Cuatro de Televisa, având audienţă mare chiar de la început.

În octombrie 2009, Jaime Maussan a participat la o prezentare în California, Los Angeles, iar la sfârşitul conferinţei a luat la cunoştinţă de această fotografie a piramidei Kukulcan.

Timp de mai multe luni echipa emisiunii „Misterele mileniului treizeci” a investigat autenticitatea misterioasei imagini a luminii care iese din vârful piramidei Kukulcan.

Renee Franco l-a invitat pe Jaime Maussan în cadrul emisiunii sale „Es de noche y ya llegue!” (Este seară şi am sosit!) unde a recunoscut autenticitatea celor declarate de Hector Siliezar Hernandez.

Datele găsite în memoria telefonului celular cu privire la fotografie confirmă din punct de vedere geografic, topografic, după oră şi dată afirmaţiile familiei Siliezar. Fotografia a fost evaluată de Giuseppe Garofalo şi Guillermo Anaya, doi experţi în analiza imaginii din Italia şi Mexic. Ambii au ajuns la concluzia că materialul este autentic, fără trucaje.

Se ştie că peninsula Yucatan este un loc în care apar des declaraţii asupra fenomenelor OZN. Există multe mărturii ale acestor apariţii şi se urmăreşte crearea unei legături între aşa-zisele fiinţe extraterestre care vin din spaţiu şi misterioasa civilizaţie Maya.

Oare mayaşii chiar comunicau cu extratereştrii folosindu-se în acest scop de temple cum este piramida Kukulcan pentru a emite semnale în spaţiu? Unele voci afirmă că această piramidă magnifică este un acumulator de energie universală, care în ultimul timp a început să se reactiveze."

sursa:www.yogaesoteric.net

Da Doamne!




http://www.youtube.com/watch?v=V5xtowzOBPE

sâmbătă, 18 septembrie 2010

Esenta Omului




Tocmai ce am revenit de pe muntte, de unde cu durere mare in suflet am constatat ca pana si acolo unde suntem doar o mana de oameni si-a "bagat necuratul coada". Ce sa mai spunem de orasele mari unde criza aceasta a scos la iveala adevarata esenta a individului, pentru ca este usor sa fii bun daca soarta ti-e favorabila, dar este infinit mai dificil atunci cand totul ti-e potrivnic. Si totusi aceasta este adevarata noastra sansa de a ne demonstra noua insine mai ales, ca suntem copii ai Maretului Divin, ca prin venele noastre curge seva Universului, ca prin inimile noastre simtim pulsul Mamei Pamant, iar prin ochii nostrii putem vedea mii de galaxii.

Este atat de frumos sa te poti elibera de toate aceste neajunsuri si limitari ale vietii cotidiene, sa inoti deasupra avalansei, daca ar fi s-o punem in termeni montani. Este foarte riscant deoarece cu cat te inalti, daca hotararea ta nu ramane constanta, cu atat vei pica mai dureros. Dar imi asum riscul pentru ca am vazut minunatiile acestui Univers, iar micile neplaceri nu ma mai pot afecta. Ele apartin ignorantei si ar fi imatur din partea mea sa ma pot supara.

Tot ce vreau sa spun este ca a trecut vremea clasei "de mijloc". Nu mai exista. Aceste situatii dificile scot la iveala adevarata fata a omului si e imperios necesar ca noi sa fim constienti ca ce facem acum in aceste timpuri cu constiinta noatra, cu deciziile mai mult sau mai putin majore, conteaza enorm. Nu mai putem sta cu mainile in san vazand nedreptatile din jurul nostru, pentru ca astfel devenim si noi partasi la crime, trebuie sa facem pasul inainte curajosi si siguri, fara teama pentru ca acum stim cine suntem si nimic rau nu ne mai poate afecta.

Chiar daca aparent raul a acaparat foarte multe suflete, iar noi ne simtim din ce in ce mai singuri, nu trebuie sa ne infricoseze, ci e bine sa ramanem stapani pe situatie si sa le zambim cu iubire celor care vor sa ne faca rau. Astfel nu vor avea nici o putere asupra noastra, dimpotriva, poate undeva se va intapla un declic iar persoana respectiva se va schimba dramatic intrucat a avut un adevarat model de urmat. Iar acesta e cel mai minunat lucru care ni s-ar putea intampla, sa ajutam un frate sau o sora de-a noastra sa vada din nou lumina. Stiu este greu dar nu imposibil, si tine de fiecare daca accepta ajutorul sau nu, dar merita sa incercam. Este de fapt adevarata noastra menire pe acest magnific Pamant si suntem datori sa o indeplinim.

duminică, 5 septembrie 2010

Zamolxe - sosirea este iminenta


Prin paduri si munti de-i urca
Vei ajunge iar la ai tai
Lasa totu-n urma nu uita
Tu esti raza lumii-n vapai.

Iar la Sfinx de-ajungi intr-o zi
Inchide ochii vraja s-o simti
Ochii lumii-n ochi de copii
Inima deschide-o pe veci.

Cine oare, cine oare stie?
Cine a ajuns sus in munti
Cine oare, cine oare vine?
E lumina ascunsa intre stanci.
Vor veni si dacii nostrii buni,
Zanele din vai adinci,
Ursii bruni si lupii cei carunti,
Paznici soimii cei strabuni.


Voi la mine cand sositi, veniti cu flori de busuioc in par puse, caci ele poarta al vostru noroc. Dulcea aducere aminte, pe cai de munte va porneste/ghideaza si cu mult, mult drag, la mine va soseste. Astfel roua diminetii se asterne peste pasii, peste fruntea voastra si insotiti de Lupul Alb, gasiti drumul catre mine.
Dragi osteni va vor intampina, ghizi ai pietrelor ce stau neclintiti si isi asteapta tovarasii osteniti sa se odihneasca pe-a lor piept, pe-a lor spate, aducandu-le miresmele de mult uitate. Pasiti usor, pasiti ca-ntr-o plimbare, caci nimic nu este grabnic. Totul este pus sub Soare si v-asteapta bucurosi sa sositi. Lung-a fost drumul pana v-ati amintit. Acum totul se desteapta si e deja implinit. Fetzele toate ce voi sositi, aduc bucuria, aduc fericirea regasirii si tot ceea ce este calauzit, fiti siguri ca se-mplineste. La brat eu va pot ghida de-aici de unde sunt, cu energiile mele iubitoare, iar voi lasati misterul sa se intample, neincercand sa-l gasiti. Permiteti ca faptele apoi sa se aseze si astfel surpriza mai mare va fi, iar bucuria de manifestare,va fi,ca o explozie de lumina, mare. Si noi ne bucuram de bucuria voastra si va jucam mici jocuri, pe care apoi sa le constientizati si cu bucurie sa ne raspundeti.Aceasta intrunire ce urmeaza, la alta masa va asterne. Insasi cei sositi se vor bucura de prezenta voastra. Radiati bucuria, copii mei, caci tara are nevoie de aceasta bucurie. Umpleti-va inimile cu ea si lasati apoi lumina sa iasa in afara, umpland colturile acestor locuri.
Din scoarta muntilor strabuni, ochi multi va vegheaza. Dulci soptiri ei aduc si astfel pasii vi-i urmeaza. Fiecare munte va cunoaste. Fiecare piatra va intampina. Izvoarele anunta sosirea voastra, iar vantul va canta cararile. Iubiti de o tara intreaga, de natura, ea va astepta. Ea stie ceea ce voi ii daruiti si cu drag va intampina. Florile de stanca va privesc apropierea si va vor inunda cu parfumul lor. A voastra sosire este iminenta, iar pasii va vor fi calauziti. A voastre bunuri stravechi ce muntele le-adaposteste, cu drag va vor fi redate, caci ce va apartine, nimanui nu prisoseste,doar pe voi va ajuta si va-mbogateste. Acesta chemare strabuna lansata in eter, cheama si aduna acest popor, sub a lui cununa.
Mileniile au trecut. Oamenii au revenit constienti de a lor maretie si de a lor iubire de glie. De aceasta data si-au pus in a lor traiste, merinde alese, ca drumul usor sa-l strabata si trezirea sa le fie inlesnita. Fiecare pe-al sau drum de evolutie si-a luat masuri de protectie, momente de zguduire, urmand momente de trezire. Nimeni nu a mai dorit sa se lasa pacalit, inselat in ale sale idealuri si atunci, de-a lungul propriului drum, evenimente de marca si-a propus, aidoma unei caderi de la mare inaltime, dar in final el sa cada in picioare.
Aceasta trambita ce acum suna, aduna pe toti cei care au cazut in picioare si care bucurosi de reusita simt sa se intruneasca la o mare sarbatoare. Astfel ca aceste sarbatori se vor tine lant, fiecare auzindu-si chemarea si gasindu-ma la aceasta masa mare. Asa cum in alte dati voi gaseati cetatile sacre pornind in cautarea lor, asa si acum veti gasi aceasta mare, mare masa, unde va astept sa sarbatorim impreuna. Pasii vostri sunt ghidati, sa adunati pe toti cei ce au pornit cararea. De mana sa-i luati si la mine sa-i aduceti. Multi fac aceasta adunare si multi ma gasesc chiar ziua-n amaiaza mare. Oriunde porniti, tot de mine dati, insa cu mult mai multi spre mine veti veni. Va imbratisez cu drag si va astept. Zamolxes

sursa:http://mihaelapalade.blogspot.com

miercuri, 1 septembrie 2010

LUPUL ALB


Va invit sa ascultati cea mai proaspata inregistrare pe care am realizat-o si sunt onorata sa o dedic spiritelor minunate care ne ocrotesc de aici de sus din varful muntilor.
http://www.youtube.com/watch?v=BFxBP452YuE&feature=player_embedded

Le simt prezenta atat de pregnant, ca uneori e foarte greu sa faci fata energiei extraordinare care inconjoara zona, dar echilibrandu-mi energia proprie reusesc sa fac fata provocarii si sa fiu eu insami un canal de vindecare a Geei noastre dragi.
Este un lucru pe care il recomand tuturor de oriunde se afla, pentru ca Mama noastra draga sufera cumplit din cauza noastra si paradoxal doar cu ajutorul nostru isi poate reveni. Ne iubeste atat de mult si ne apara, precum o leoaica isi apara puii, dar are nevoie de noi sa ne maturizam si sa ne ridicam din mlastina ignorantei spre culmile Constiintei de sine.
Este cu noi ne va ocroti si nu ne va parasii daca vrem cu adevarat sa implinim voia Dumnezeului din fiecare din noi. Important este sa inchidem ochii, sa respiram calm si sa ascultam ceea ce vocea noastra interioara ne indruma sa fim. Eu una, n-am gresit niciodata facand acest lucru, dimpotriva tot ceea ce mi-am dorit cu tot sufletul s-a indeplinit, iar viata mi-a fost plina de bucurii. Evident ca au fost si necazuri, dar m-am ridicat deasupra acestora, intrucat am realizat ca erau rezultate din ignoranta mea sau a celor din jur.

Va salut cu mult drag de pe varful Costila